Amurg pe zăpadă

Amurg pe zăpadă

AMURG PE ZĂPADĂ

(pastel)

În pădurea argintată,
Roş, apusul s-a lăsat,
Sîngerînd peste zăpadă,
Peste rîul îngheţat.

Pare că zăpada-n flăcări
S-ar topi de-atîta roş -
Pe un pod, pe Rîul Galben*,
Trece gîrbovit un moş.

Duce-n cîrcă nişte vreascuri
Ca să facă-n soba lui,
În bordeiul din pădure,
Foc cît roata carului.

După el, o căprioară,
Tremurînd, în pas zglobiu,
Îl urmează zveltă, mută,
Peste-omătul, vast pustiu.

Se opresc pentru odihnă
Chiar pe pod şi-i greu de spus
De ce-i frig pe-aşa ninsoare,
Sub incendiul din apus.

Peste deal şi luna albă
Pune-argint pe ei, pe tot... -
Lîgă foc o să-şi alinte
Moşul prietena pe bot.

Cenaclu Literar: